O soluție Code for Romania.
Alegeri Consiliul Economic și Social
Consiliul Economic şi Social este un organism cu rol consultativ în ceea ce privește stabilirea strategiilor şi politicilor economice şi sociale la nivel naţional şi este cheia pentru realizarea, promovarea şi dezvoltarea dialogului și a solidarităţii sociale. Membrii Consiliului au printre atribuții analizarea și avizarea proiectelor de hotărâri și de ordonanțe ale Guvernului și proiectele de lege care urmează să ajungă în Parlament, precum și a proiectelor de programe și strategii înainte de adoptare. Tot membrii CES sunt responsabili și de semnalarea către Guvern și Parlament a unor fenomene sociale și economice care trebuie să ajungă pe agenda pentru a fi întâmpinate de propuneri de acte normative. Nu în ultimul rând, acest Consiliu are un rol activ în analizarea stărilor conflictuale la nivel național sau în sector și propun modalități pentru a le soluționa, conduce analize și studii privind realitatea economică și socială din România și contribuie la implementarea de strategii, programe și standarde în ceea ce privește dialogul social.
Este esențial să marcăm faptul că anul 2020 este cu atât mai important pentru societatea civilă cu cât este pentru prima dată când conducerea Comitetului Economic și Social ajunge, prin rotație, să fie asigurată de unul din cei 15 reprezentanți al sectorului în acest organism. Este un moment în care sectorul ONG din România are șansa de a demonstra din nou gradul ridicat de profesionalism și competențele sale la cel mai înalt nivel.
Organizații din domeniul social
Descriere:
Sunt persoană cu handicap din naștere, m-am născut cu o afecțiune genetică pe care medicina o numește distrofie musculară. La vârsta de 20 de ani am devenit dependentă de scaunul rulant și de îngrijirea din partea asistentului personal. Activez în domeniul ONG de mai bine de 25 de ani. La început am fost simplu membru, ceea ce nu m-a împiedicat să-mi ajut colegii cu handicap din țară, care nu aveau acces la informații, să-i conectez la oportunități de formare profesională, angajare în muncă, să-i consiliez cu privire la drepturile pe care le au, să le aflu nevoile și să fac demersuri pentru rezolvarea problemelor comune. În anul 2010 am fost numită vicepreședintă a Asociației Distroficilor Muscular din România. În anul 2014 Asociația Distroficilor Muscular din România a aderat la Consiliul Național al Dizabilității din România, iar în anul 2015 am candidat pentru președinția Consiliului și am fost aleasă. În prezent sunt la al treilea mandat de președinte al CNDR.
Funcție:
PreședinteActivitate profesională:
Am început cu o profesie pe care o ador, creația vestimentară. Chiar am lucrat în acest domeniu o vreme. Din păcate, boala mea s-a agravat foarte mult și am fost nevoită să mă reorientez profesional. În anul 2007 am început activitatea de radactor prin colaborarea cu Revista psihopedagogică „ȘTIINȚA SUFLETULUI”, publicația Asociației Psihologilor din Constanța.
M-am înscris la Jurnalism după ce am beneficiat de Cursuri de redactare, editare – sub îndrumarea doamnei Ileana Gafton Dragoș, Senior Editor - redactor șef la publicația online coronapress.ro.
În anul 2017 am înființat publicația online a Consiliului Național al Dizabilității, Jurnal Social.
Din punctul vedere al CNDR, Jurnal Social este o emblemă a informațiilor privind dizabilitatea, care prezintă credibilitatea informațiilor publicate, lipsa apartenenței politice, lipsa politicilor redacționale de favorizare a unor teme de manipulare, prezentarea demersurilor CNDR, precum și ale altor Federații și Asociații, pentru obținerea unitară a drepturilor persoanelor cu dizabilități din România.
Mass media preia frecvent informațiile din Jurnal Social, iar reprezentanții instituțiilor publice citesc Jurnal Social.
Studii:
Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității din București și masterul „Istoria Ideilor, Mentalităților și Culturii de masă” – Facultatea de Istorie, Universitatea din București.
Care sunt principalele obiective pe care ți le propui dacă vei obține un loc în Comitetul Economic și Social?
Având în vedere rolul Consiliului Economic şi Social îmi doresc să fac cunoscute nevoile și problemele persoanelor cu dizabilități din România, multe dintre aceste probleme persistă de ani de zile, și să formulez propuneri legislative în beneficiul comun, al persoanelor cu dizabilități și întregii societăți.
Potrivit Legii nr. 248/2013 „Consiliul Economic şi Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative.” Principiul de baza al Convenției ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități este „Nimic pentru noi, fara noi!” Asta înseamnă că la nivel de toate procesele, de toate deciziile care au loc în stat trebuie să fie implicate persoanele cu dizabilităţi, iar Consiliul Național al Dizabilității din România este un for reprezentativ al persoanelor cu dizabilități din România.
Care considerați că ar trebui să fie cele mai importante puncte de pe agenda domeniului pentru care aplicați?
Semnalarea Parlamentului cu privire la situații sociale care impun elaborarea unor noi acte normative.
Informarea persoanelor cu dizabilități într-un limbaj ușor de înțeles despre proiectele de acte normative primite la CES spre avizare și despre propunerile și observațiile formulate de către membri.
Care sunt cele mai relevante momente din experiența ta care te recomandă pentru a ocupa un loc in Comitetul Economic și Social?
Întreaga activitate de președinte al CNDR este bazată pe propuneri legislative și campanii strategice de influențare a politicilor publice în vederea promovării intereselor tuturor persoanelor cu dizabilități din România și protejării drepturilor acestora.
Am să aleg, totuși, pe lângă proiectul publicației online Jurnal Social, două momente în care eforturile Consiliului Național al Dizabilității și, implicit, ale mele din poziția de președinte s-au transformat în drepturi pentru persoanele cu dizabilități:
1.În anul 2018, după demersuri îndelungate, CNDR a convins Parlamentul să modifice articolele 3 și 52 din proiectul noii legi a pensiilor, concretizat în Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii. Modificarea înlătură o inechitate existentă în Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii.
2.Modificarea articolului 24, alineatul (9), din Legea nr. 448/2006 privind protecția şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Numele organizației: CONSILIUL NAȚIONAL AL DIZABILITĂȚII DIN ROMÂNIA
Scurta descriere:
Membru cu drepturi depline al European Disability Forum (EDF), Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) este o organizație de tip federație, fără scop patrimonial, neguvernamentală, umanitară, apolitică, non-profit, formată din organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Consiliul Național al Dizabilității din România s-a înființat în anul 2004 la solicitarea Comisiei Europene, ca cerință a aderării României la Uniunea Europeană.
CNDR funcționează în conformitate cu principiile universale ale drepturilor omului și ale libertăților sale fundamentale, potrivit prevederilor propriului său statut, legislației române și documentelor europene și internaționale privind problematica dizabilității.
CNDR are misiunea de a apăra și promova drepturile şi interesele legitime comune tuturor persoanelor cu dizabilităţi din România.
Scopul CNDR este de a promova interesele private sau de grup ale tuturor persoanelor cu dizabilități din România și de a le proteja toate drepturile, în conformitate cu prevederile Convenției ONU, ale Declarației Universale a drepturilor omului, cu Regulile Standard privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Dizabilități, Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, Declarația de la Madrid și ale tuturor celorlalte documente internaționale din domeniul dizabilității.
Județ: Bucuresti
Localitate: Bucuresti